Rețete noi

Friptura de purcel cu fasolica

Friptura de purcel cu fasolica


We are searching data for your request:

Forums and discussions:
Manuals and reference books:
Data from registers:
Wait the end of the search in all databases.
Upon completion, a link will appear to access the found materials.

Am lucrat in paralel: intr-o tigaie am pus carnea portionata (presarata cu condiment) la prajit in ulei, iar intr-o oala am pus la fiert fasolea (lasata la umflat in prealabil)

Am intors carnea pe ambele parti , dupa care am turnat vinul si am acoperit tigaia pentru a fierbe inabusit friptura. Intrucat purcelul a fost tanar, friptura a fost gata in cca 30 min .

Dupa ce fasolea a fiert (i-am schimbat de trei ori apa) am pregatit-o astfel: am taiat ceapa, morcovul si ardeiul rosu in bucatele mici si le-am tras in ulei , apoi am adaugat fasolea , pasta de tomate si frunza de dafin,cimbru si mararul. Dupa aproximativ 15 min a fost gata. Dupa cum se vede in poza nu am amestecat carnea cu fasolea....mi s-a parut mai potrivit sa le imprietenesc in final in farfurie...

Am servit cu varza murata taiata fideluta si stropita cu ulei de masline


Marea carte a mahmurelii. Rețete after-party din diverse epoci și de la diferite popoare

Benedek Darida și András Cserna-Szabó, doi experți maghiari în „arheologia beției”, au scris o capodoperă în domeniu: Marea carte a mahmurelii, apărută la Budapestea, acum trei ani. O istorie culturală a consumului excesiv de alcool și a tulburătoarelor sale efecte. Preluăm aici câteva fragmente și, preventiv, câteva rețete de pilule antipileală culese de cei doi autori.

„În școală învățăm că poeziile, poveștile și romanele vorbesc despre eroism, despre dragoste și despre moarte. Numărăm silabele, facem analiza acțiunii, elogiem limbajul elevat al creatorului. Niciun manual, însă, n-a spus vreodată că toată literatură universală, cu purcel, cu cățel, poate fi redusă la un ospăț uriaș, în care participanții consumă oceane de alcool. Cum se naște filosofia europeană? Socrate și amicii săi se întâlnesc după un chef monstru, rupți de mahmureală, ca să discute despre iubire. Bineînțeles, între timp se fac iarăși praf. Și cheful acesta ține și azi, doar că s-au schimbat actorii și licorile. […]

De ce e, însă, mahmureala atât de misterioasă? De ce pare ea atât de enigmatică, de neînțeles, de nepătruns, aproape magică chiar? Probabil, pentru relațiile de sânge cu beția, mama ei naturală. După cum știm, așchia nu sare departe de trunchi. Mahmureala este doar cealaltă față a medaliei, forța întunecată, reciproca buimăcelii.

Nu știm exact ce vârstă are beția. O fi la fel de bătrână ca Gaia, iar mahmureala, mai jună cu câteva ceasuri. Și de când e mahmureala mahmureală, omul tot caută să-i vină de hac, să găsească leac împotriva ei. Cu aceeași ardoare cu care căutau alchimiștii aurul.

Să încercăm așadar să degustăm puțin această fervoare milenară! Atenție: există o mie și una de remedii, dar probabil niciunul nu e perfect. Dar mai ales, nu e universal!

După nopțile îmbibate cu prea mult alcool, bețivii Chinei Antice consumau creier de cal. Egiptenii, în schimb, credeau că nimic pe lumea asta nu-i mai bună pentru mahmureal ca varza fiară. Asirienii credeau în combinația dintre smirnă și ciocul de rândunică pisat, iar romanii, în friptura de canar. În America de Sud, femeile tribului de indieni warau își legau soții mahmuri în hamace, alungând astfel mai repede spleen-ul de după noaptea beției.

În Puerto Rico, bărbații așteaptă vindecare frecând o lămâie de subțioară. În Haiti, soluția stă în treisprezece ace cu gămălia neagră înfipte în dopul recipientului din care s-a consumat băutura provocatoare a mahmurelii. În Singapore, leacul minune e o ciorbă cu mirodenii condimentată din belșug cu ginsen. În Mongolia, efectele consumului de alcool dispar cu o zeamă de roșii în care înoată un ochi de berbecuț. În Coreea, însă, vindecător e ceaiul de arin.

Americanii au găsit medicamentul perfect în ‘caracatița de preerie’ (un amestec de gălbenuș de ou crud, ketchup, piper și sos Worcester), care pare sinucidere curată, chiar și mahmur fiind. Ceva mai la sud, mexicanii mahmuri bagă la stomac burtă fiartă, iar finlandezii cred în Sfânta Treime: hering-vodcă-saună.

Angelica este o plantă nordică ce crește în zonele umede ale Scandinaviei, Groenlandei și Islandei. Ținută în miere, are efecte energizante apreciate în mod special de cei în vârstă, dar mestecarea rădăcinii ei e recomandată și după doze exagerate de alcool.

Olandezii dărâmați de alcool mușcă a doua zi din pește crud, maghiarii beau iaurt cu usturoi ori, preventiv, câteva guri de unsoare încălzită, în timp ce ruși care au tras prea mult la măsea consumă supă de castraveți și varză murată. Și pentru că tot veni vorba de ruși, să amintim și de leacul minune elaborat de KGB: pilula RU-21. Necomercializat vreodată, elixirul a servit exclusiv agenților mahmuri ai Moscovei.

Conform dicționarului de superstiții al lui Ditte și Giovanni Bandini, împotriva mahmurelii există un singur remediu: ametistul. Eduard Mörke știe chiar mai multe: ‘[inelul cu ametist]e purtat cu atâta drag de domni pentru că alungă din cap aburii grei ai vinului și are grijă ca bruma de mahmureală să nu pună stăpânire pe suflet.’

În romanul său Mătușa Iulia și condeierul, Mario Vargas Losa ne divulgă și trucul peruan: scoici picante de mare cu bere rece. Și așa ajungem la unul din conceptele de bază ale mahmurologiei: berea curativă, despre care Péter Bozsik, în al săuDicționar al berii, sfătuiește așa: ‘bere sau beri care au efect tămăduitor asupra stomacului celui care a consumat prea mult alcool. Unul din materialele de bază ale dezbătării.’ Numai să nu cădem de partea cealaltă a calului, unde dăm din nou de beție.

Despre pericolele vindecării cu alcool a mahmurelii vorbește și bravul soldat Svejk, vorbind despre așa-numita ‘metodă a caruselului’. Nici teoria mahmurologică a lui Byron nu stă foarte departe: romanticul englez spune că singurele remedii care pot alina greu încercatul suflet sunt rumul și credința curată.”

Nici noi, românii, nu stăm rău cu remediile anti-mahmureală: ciorba de burtă, zeama de varză, castraveții murați, dar și alte leacuri autohtone plasându-ne printre superputerile lumii în domeniu. Virtuți pe care le constată și autorii cărții:

Cine a apucat deja o mahmureală în Republica Socialistă România știe că universul mahmurelii a primit un dar uriaș de la poporul român: ciorba de burtă. O bună parte a mahmurologilor occidentali sunt convinși chiar, că pe lângă ciorba de burtă orice alt leac e un moft.

Prima dată când autorii acestei cărți au consumat vreodată ciorbă de burtă a fost într-o cârciumioară de lângă zidurile cetății sighișorene, după o noapte cu multă țuică de prune, la Cluj. Evident, eram într-o groaznică stare de mahmurelă (pe deasupra, și în Mecca cultului lui Dracula, ceea ce, nu-i așa?, nu ajută prea mult la vindecarea unui sulfet tremurând). Ciorba – fină, albă, aburindă – ne-a fost servită de chelner cu ardei iute murat, oțet și pâine proaspătă. După câteva minute am părăsit localul vindecați.


Prințul Harry, pictat de un purcel. Pigcasso a realizat și portretul reginei

Portretul cu prințul Harry, realizat de Pigcasso

Se pare că minunea necuvântătoare nu este la prima ispravă cu familia regală britanică. La un moment dat, Pigcasso a realizat chiar portretul reginei, bineînțeles cu ruj roșu din belșug pe buze. Opera de artă s-a vândut atunci cu peste 2000 de lire unui cumpărător din Londra. Acum, portretul lui Harry a încasat suma de 2350 de lire sterline, de la un colecționar spaniol care este fanul purcelului artist. Suma nu este deloc de neglijat, dacă ne gândim că portretul a fost realizat în doar câteva minute.

Stăpâna lui Pigcasso nu se ferește să se laude cu minunea pe care o are în ogradă, de fiecare dată când are ocazia. „Pigcasso nu este atât de diferită de ceilalți porci, este inteligentă și curioasă. Singura diferență semnificativă este că are o tonă de talent atunci când pictează. Oamenii sunt mereu curioși când îi văd arta, nu le vine să creadă cât de bine se descurcă. Pur și simplu nu le vine să creadă că totul e făcut de un porc. Sunt copleșită și atât de mândră de Pigcasso”, a declarat proprietara.


Modalitati de a slabi

O reteta de friptura foarte rapida, simpla si cu siguranta de succes la orice masa, fie ea de sarbatoare sau pt familie. Cea mai simpla si gustoasa friptura de porc este cea la cuptor cu usturoi si suc de rosii. Nu ne trebuie mult timp sa o pregatim, iar cat tava sta in .

O friptura taraneasca din carne de porc fripta si inabusita la cuptor cu. Friptura de porc cu sos de rosii este deosebit de gustoasa , se prepara din numai cateva ingrediente. Etapa 3: Din cand in cand deschidem cuptorul si verificam daca friptura mai are sos.

Cu o lingura luam sos de vin si stropim friptura.

Asadar mai intai am spalat carnea si am portionat-o, a pus-o intr-o tava inalta, am dat sare si condimente pentru porc, si a adaugat un pahar de apa, unul de. Cine dorește un prânz sățiossau vrea să se pregătească din timp cu rețete pentru sărbători, trebuie să încerce carne de porc cu sos alb la .

In primul rand taiem carnea in felii groase de cm si o batem pe ambele parti, apoi o punem intr-o tava, care merge la cuptor, intr-un singur . Carnea făcută în cuptor, la tavă, mai mult fiartă înăbușit decât prăjită reprezintă o adevărată încântare pentru papilele gustative. Apoi se scoate carnea de porc din cuptor și se ține într-un loc cald. Pentru a pregăti sosul de smântână cu suc de mere, se încălzește o . Reteta culinara CARNE DE PORC IN SOS DE ROSII din categoriile Fripturi, Mancaruri cu carne. Friptura de porc cu mere la cuptor.

Se scoate carnea de la cuptor, se portioneaza si se serveste alaturi de sos. Friptura la punga la cuptor si orezul, eu l-am facut in vasul Zepter. Picior de porc cu sos de hrean si smantana . Sos cu miere și muștar pentru friptură de porc.

Pentru friptura de porc, v-am pregătit un sos mai dulce, care va face ca. Muşchi de vită la cuptor şi sos brun. Eu am ales sa fac o friptura dintr-o bucata de pulpa de porc intreaga, dar.

Friptura de porc cu cartofi la cuptor este o rețetă decadentă, mai ales dacă alegem și sosul potrivit. Rețetă video de friptură din pulpă de purcel la cuptor. Se servește friptura de porc cu garnitura preferată și sosul alături.


Ingrediente Friptura de purcel in sos de bere

o bucata mai mare de carne de purcel (0,800-1,200 kg), pulbere de frunze de telina (uscate la umbra), o ceapa, 2-3 castraveti murati, 200 g bureti de padure, ulei, 100 g pastai de fasole, o lingura de faina, 250 ml bere proaspata, 2 linguri pasta de rosii, 100 ml vin alb 100 ml ulei, cimrbu, busuioc, foi de dafin, un catel de usturoi, 100 ml smantana.

Mod de preparare Friptura de purcel in sos de bere

Carnea se portioneaza, se sareaza, se pipereaza si se presara cu pulbere de frunza de telina. Asa se lasa vreo cateva minute, „la odihna”, cat sa patrunda mirodeniile in sucul carnii si viceversa. Timp in care se pune untdelemnul la incins. Se perpelesc apoi bucatile de carne la foc mijlociu, intorcandu-le pe o parte si pe alta, pana prind crusta. Cand carnea e gata, se adauga o ceapa taiata marunt.

Apoi, rand pe rand, dupa ce le-ai taiat in bucati potrivite, toate bunatatile ce urmeaza: doi sau trei castraveti murati, cativa bureti de padure, o mana de pastai de fasole. Se presara deasupra putina faina si se lasa asa cat sa se rumeneasca. Si atunci se stinge cu bere. O cana intreaga de bere proaspata, spumoasa ca o horbota de mireasa.

In vremea asta, intr-un alt vas se pregateste un sos simplu pentru fripturi, din 2 linguri de pasta de rosii, un paharut de vin alb, o lingura de ulei, cimbru si busuioc, o foaie de dafin, un catel de usturoi tocat maruntel. Sosul acesta, dupa ce a dat si el intr-un clocot, se rastoarna in cratita o data cu o jumatate de cana de smantana, dupa care cu lingura de lemn se amesteca incet, pana ce se omogenizeaza si scade cat trebuie. Dupa ce se opreste focul si cratita se trage de pe plita, presari din belsug telina verde, proaspata…


Garnitura pe care o va iubi toată familia: cartofii la cuptor cu rozmarin și ierburi aromate. Află cum să prepari o rețetă ce poate fi servită lângă orice tip de friptură

Uneori, gospodinele pot rămâne fără inspirație atunci când vine vorba de garnituri delicioase cu care să asezoneze fripturile servite familiei.

Dacă nu vrei să le mai servești cartofi prăjiți celor mici, îi poți prepara la cuptor, asezonați cu ierburi aromate precum rozmarin, busuioc sau cimbru. Cartofii la cuptor sunt și o idee delicioasă pe care o poți pune atât lângă o friptură de vită, de pui sau de purcel.

Numărul modalităților în care se pot servii cartofii la cuptor este chiar mai mare. Dacă nu îți dorești să îi așezi pe farfurie, lângă o friptură, îi poți mânca alături de o salată verde, proaspătă sau chiar cu brânză rasă pe deasupra.

Pentru cartofii la cuptor cu ierburi aromate ai nevoie de:

2 linguri de unt sau ulei de măsline

Ierburi aromate precum: rozmarin, busuioc, mărar, pătrunjel, cimbru, oregano

Mod de preparare:

Preîncălzește cuptor la temperatură maximă.

Curăță și spală cartofii, apoi taie-i feli sau cubulețe, în funcție de preferințe.

Unge partea inferioară a tăvii cu unt sau cu uleiul de măsline.

Într-un bol, pune cartofii curățați și spălați. Peste presară ierburile aromate pe care le-ai ales pentru rețeta ta. În funcție de gust, poți adăuga și boia de ardei dulce sau iute, pentru un plus de gust.

Asezonează cartofii cu sare și piper apoi pune-i în tavă. Lasă-i la cuptor, la o temperatură timp de 25-30 de minute sau la o temperatură medie între 35 și 45 de minute.

După ce îi scoți de la cuptor, aranjează-i frumos pe un platou și servește-i la masă. Dacă vrei să aibă un aspect irezistibil, decorează platoul cu frunze de salată verde. Poftă bună!


Purcelusi pufosi pentru micul dejun

Poate pare complicat, dar aceasta reteta este una foarte simpla.

Incepem sa pregatim aluatul din care vom face purcelusii.

Punem faina intr-un bol si o amestecam cu sarea. In mijlocul ei facem un crater unde vom pune apa putin calduta (sa nu fie fiarta, riscam sa oparim drojdia), zaharul, drojdia si oul.

Incepem sa framantam si adaugam si untul. Continuam framanatarea pana vom obtine un aluat omogen care nu se lipeste de maini.

Aluatul obtinut il vom pune la dospit intr-un loc cald pana isi va dubla volumul, pentru aproximativ o ora.

Din aluatul dospit luam trei sferturi si il intindem pe masa de lucru unsa cu putin ulei.

Facem o foaie grosuta din care vom decupa cu o forma rotunda sau cu un pahar cercuri ce vor fi capetele purcelusilor. Punem cercurile de aluat intr-o tava tapetata cu hartie de copt.

Purcelusi-chifle pentru mic dejun

Luam si cealalta bucata de aluat si o impartim in doua. Dintr-o bucata intindem o foaie mai subtire decat cea de la capetele purcelusilor si din ea vom decupa cu o forma mai mica cerculete mai mici, care vor fi boticurile purcelusilor.

La aceste cerculete vom foslosi un varf mic,rotund de la posul pentru ornat si decupam 2 cerculete mici, orificii ce vor devenii nari.

Luam cercurile si le lipim pe capetele purcelusilor.

Bucata de aluat ramasa o intindem sub forma de dreptunghi si taiem triunghiulete pe care le vom pune ca si urechi.

Cand aplicam urechile este foarte important sa bagam baza triunghiului sub cercul cel mare de aluat, altfel nu vor sta lipite.

Au mai ramas ochisorii pe care ii facem din masline decupand cerculete foarte mici cu cel mai mic capat rotund de la pos.

Aplicam si ochisorii si mai lasam purcelusii sa dospeasca pentru 20 de minute.

Dupa ce au trecut cele 20 de minute, ungem fiecare purcel cu oul ce l-am batut impreuna cu laptele.

Bagam tava la cuptorul preincalzit la 160 de grade Celsius si coacem pana cand purceii incep sa devina aurii.

Pot fi consumati atat calzi cat si reci. Sunt foarte pufosi, cei mici vor fi foarte incantati.

Este o reteta extrem de simpla care merita incercata.

Purcelusi pufosi pentru micul dejun

Reteta si pozele ii apartin Oanei Branescu, colaboratoare a blogului Pofta buna, retete cu Gina Bradea.


Tarta cu carne de porc, ciuperci si rosii cherry

Pentru umplutura: 2-3 fire de ceapa verde 1-2 ciuperci champignon 1 tulpina de telina cateva felioare din friptura de porc de aseara 5-6 oua 7-9 rosii cherry iaurt sare piper fulgi de ardei oregano uscat.

Mod de preparare

Legumele, in afara de rosiile cherry, le tocam si le trecem rapid prin tigaie ca sa le fragezim usor si sa le deschidem toate aromele. La final adaugam si rosiile, le tinem un pic la foc ( usor de tot ca sa nu se crape).

Carnita de purcel o feliem cat mai fin.

Intindem aluatul intr-o foaie nu foarte subtire, cam de 0,5 cm si o asezam in tava pentru copt, unsa in prealabil cu ulei.

Deasupra aranjam legumele, apoi carnea.

Batem ouale cu cateva linguri de iaurt, sare si condimente, si turnam peste tarta.

In final asezam frumos rosiile cherry pe tarta si o coacem in cuptorul incins la 180 grade C, timp de 25-30 minute. Daca nu s-a inchegat inca bine oul, micsorati temperatura pana la 160-170 grade si o mai tineti la cuptor cateva minute.


Purcel de lapte la cuptor

De obicei, nu cumpăr carne din hipermarket, ci din măcelării. Sunt mai multe avantaje: ajungi să-i cunoști pe oamenii de la care cumperi constant, să le știi produsele, le poți cere să-ți taie/tranșeze o anumită bucată de carne etc. Câteodată am norocul să mai primesc o găină, o rață sau un iepure de țară, dar asta nu se întâmplă foarte des, iar cum carnivora din mine nu poate fi mulțumită fără proteină animală, tot în măcelării ajung.

De curând însă, am ajuns într-unul dintre marketurile hiperbolizate de azi, paradoxal, pentru mici cumpărături. Și cum nu mă grăbeam nicăieri (ceea ce, de obicei, nu mi se întâmplă nici în concediu), împingeam căruciorul printre rafturi. Până am ajuns la raionul de carne, unde am remarcat purcelușul de lapte. De fapt, bucățile de purceluș de lapte, tranșate și ambalate, mignone, în tăvițele lor mici. Și nu m-am putut abține să nu iau două bucăți – mici, cum altfel – de cotlet.

N-aveam nici cea mai mică idee cum să le pregătesc, dar cred ca aveam aceeași satisfacție ca femeile dependente de pantofi care fac o nouă achiziție. Dar am avut timp să mă gândesc într-o noapte cu Lună, cât au stat ele în frigider. Deși carnea de purcel de lapte este foarte fragedă și are o textură aparte, am vrut totuși s-o marinez, nu ca s-o frăgezesc (nu mai era cazul), ci ca s-o aromatizez.

Așa că am lăsat-o timp de câteva ore în frigider, după ce am uns-o cu un amestec din ulei de măsline, sare, piper, puțin sos de soia light și puțină miere. Și pentru că purceluș de lapte fără de măr nu se poate, așa am făcut și eu. Am tăiat în sferturi un măr roșu, pe care l-am pus în tavă, la cuptor alături de carne. Am completat cu foarte puțină apă, am pus și câțiva căței de usturoi întregi, am acoperit vasul cu un capac și l-am lăsat la cuptor la foc mediu (170 – 180 de grade) timp de oră și un sfert.

Și pentru că acele cotlețele aveau și un sorici foarte fraged, în ultimele 15 minute am lăsat vasul fără capac, ca să se rumenească și să devină crocant.

Din mere și sucurile lăsate de carne am făcut un sos fin, pasat în blender, pe care l-am subțiat cu puțină smântână lichidă, dulce. Și, da, friptura de porc cu un sos dulceag chiar e o revelație.
Iar ca garnitură am făcut un piure de naut (naut, ulei de masline, condimente) cu un zvâc de harissa.


Friptura de purcel cu fasolica - Rețete

Rețete cochete din Țara Dornelor pentru masa de Paște

Nu vă spunem ce poftă ne-a produs căutarea celor mai cochete, adică gustoase și autentice, rețete gătite de sărbători în Țara Dornelor. Și asta pentru că o să vă convingeți singuri de bogăția mesei de Paște care adună la un loc toate bunătățile pământului, pe principiul „să mulțumim pe toată lumea”! De la cei care preferă preparatele din carne de miel, porc, curcan, sau vită, și până la cei care dau oricând o bucată de carne pe variate sortimente de brânză și salate, toate gătite cu produse din gospodăria proprie, cât e săptămâna de dinaintea Paștelui de lungă.

Așa că, deși am păstrat distanța socială în mod regulamentar, ne-am apropiat și mai mult urechea la convorbirea telefonică avută cu doamna Felicia Hunea, proprietara Pensiunii Hunea din Panaci , care face parte din rețeaua ecoturistică locală. Vă avertizăm că ce a urmat o să vă lase și vouă gura apă, dar e musai să aflați ce pune pe masa de Paște o gospodină din Țara Dornelor, care-și merită cu prisosință titlul de gazdă locală.

Masa de Paște în Țara Dornelor, câte puțin din toate

Ca să vă faceți o idee despre importanța acestei zile de sărbătoare pentru localnicii din Țara Dornelor, este suficient să aruncați o privire la meniul alcătuit pentru masa de Paște de gazda noastră, doamna Hunea. De vreo 20 de ani încoace, pentru dumneaei, Paștele și Crăciunul se sărbătoresc alături de oaspeții veniți din toate colțurile țării pentru care întâlnirea cu bucătăria locală este parte a unei experiențe de neuitat în Țara Dornelor. Să nu vă mire, deci, că și în acest an, chiar în absența vizitatorilor care s-au văzut nevoiți să amâne pentru moment venirea aici, doamna Hunea s-a întrecut cu bunătățile pentru tradiționala masă de Paște și iată ce-a ieșit!

Micul dejun, curcubeu pe cerul gurii

Vizitatorii care au fost cazați de-a lungul timpului la Casa Hunea, pe vremea când se întorceau de la biserică, după slujba de Înviere, își vor aminti cu siguranță cum arăta micul dejun, servit pe un platou generos cu preparate făcute în casă din ingrediente locale, din gospodăria proprie în cazul de față: ceapă, ridichi, drob de miel, drob de pasăre, drob de vițel, caș de oaie, urdă, cașcaval făcut în casă, ouă roșii, sos de hrean, salată de sfeclă roșie, pastramă de capră și pastramă de oaie, mușchiuleț de porc, slăninuță, pască și cozonac. Iar lângă acesta, un vin roșu și o afinată. Nu lipsesc nici ouăle umplute și salata de boeuf , dar care, la Casa Hunea, se prepară cu piept de bibilică, nu de vită așa cum este rețeta originală de unde îi vine și numele. Carnea provine de la bibilică crescută în curtea proprie, care se pune la fiert alături de legume și care, la final, după ce se prepară salata, vine cu un adaos de țelină crudă, dată pe răzătoare.

Ca idee, doamna Hunea ne-a povestit și că, de regulă, carnea de bibilică o gătește după ce o ține o zi și-o noapte într-un baiț din lapte acru, puțin usturoi, puțin ulei, sare și un vârf de linguriță de zahăr. „ Se cresc foarte ușor aceste păsări, chiar acum am mai cumpărat 40 de pui de-o zi”, ne spune încântată gazda noastră. La care noi completăm, doar, că pentru cine își pune în plan achiziția de bibilici, este bine să știe că acestea sunt foarte gălăgioase, dar și foarte vigilente împotriva inamicilor răpitori.

Masa de prânz, sau greu de decis II

În zona noastră, fiind cam cea mai consistentă masă a zilei, masa de prânz abundă de feluri de mâncare din categoria: „grijă mare la numărul de calorii!”, adică ciorbă, fel principal și desert! Iar doamna Hunea ne face misiunea aproape imposibilă, punându-ne pe masa de Paște nu mai puțin de două feluri de ciorbă, trei feluri de friptură, sarmale și vreo 5 deserturi pe alese.

  • La categoria carne de miel , lucrurile se prezintă în felul următor: ciorbă de miel , drob de miel , friptură de miel – a cărei carne a fost ținută două-trei zile într-un amestec de condimente, cu sare, piper, foi de dafin, grăsime de porc și două cuișoare. Cu acest baiț, carnea de miel se lasă de joi până duminică, când gospodina noastră face friptura. Această carne de miel se pune la fiert cu apă minerală, iar când scade apa, se adaugă usturoi și se bagă friptura la cuptor.
  • Vine și rândul cărnii de curcan din care gazda noastră face o ciorbăde curcan delicioasă cu tăiței de casă, acrită cu borș de putină și dreasă cu smântână. Asemenea drobului, doamna Hunea mai prepară și o gușă de curcan umplută , în care se pune piept de curcă sau de curcan, ficăței, ouă și multă verdeață.

Foarte important, la ciorbe, doamna Hunea ne-a menționat că acestea sunt dominate de o abundență de legume: de la ceapă verde, mărar, tarhon, leuștean și până la pătrunjel și usturoi – toate proaspete și verzi, drese la final cu smântână.


Video: Mâncărică cu fasole la conservă și carne de porc (Mai 2022).